Si o iau iarasi de la capat

Constat pe zi ce trece schimbarile orasului in care traiesc, faptul ca oricat am incerca sa impiedicam evolutia asta negativa nu reusim si ne vedem, intr-un final, neputiinciosi si dezamagiti. Mi-a ramas doar sa ma amuz, sa fac haz de necaz. Saptamana trecuta mi-am luat gandurile si cartile de joc in ghiozdan si am plecat la drum cu o destinatie sigura : "la mamaie". Acolo unde stiu ca e bine. Ca ajung acasa si miroase a ceai, ca e cald si ca mereu ma asteapta cate o vorba buna. Am urcat muntele si l-am coborat, am tinut zapada in mana, am numarat nori si brazi si, cum toate lucrurile frumoase dureaza putin, a trebuit sa ma intorc si acasa. Am coborat din autobuz, autobuz in care m-am cam cultivat cu cele mai noi melodii ale fiilor aliajelor aur-zinc si alte metale (copilul de aur mai exact, sau copilu'). Am asteptat la unul dintre cele 3 semafoare ale orasului nostru sa se faca verde, la trecerea de pietoni.Bineinteles ca pe langa mine au trecut strada in jur de 10 persoane, ignorand omuletul rosu din cutia neagra de pe stalpul de peste drum, ghidandu-se dupa faptul ca nu treceau masini in momentul acela. Ei bine, eu nu am vrut sa trec. Cred ca a fost doar dorinta de a arata celorlalti cam cum sta treaba cu semafoarele sau dorinta de a iesi din turma, de a nu ma pierde in multime. Culmea, nici dorinta de a face ceva interzis, adrenalina , chestii, nu a fost indeajuns de tare incat sa ma clinteasca din loc. Si am asteptat omuletul verde. Am trecut strada si am mers tot inainte. Mergeam incet sperand ca timpul, printr-un fel de magie, sa ma intoarca in apoi la munte, la brazi. Nici sa visez nu am putut. Dintr-o curte ies doua fustoase( femei cu fuste largi...rroamele..tot respectu') si se urca intr-un Mercedes de teren, 4x4. Mai mai sa le cada salbele da' haur de la gat. Spuneam, se urca in masina si mi-l aduc din nou in suflet pe prietenul meu auritul. Respir: inspir profund, expir usurat. Merg, merg...cu vise in gand si gandul departe si cer o pauza, cer o clipa de tacere. Nu cer decat sa se opreasca timpul in loc pentru cinci minute. Sa fac rost de puterea necesara pentru a o lua de la capat.